Natura statica cu un suras

Natura statica cu suras

Te-am visat. Se facea ca am luat o carte de pe raftul de sus al bibliotecii . Era un album cu naturi statice. Asa le numisera olandezi candva . Unda aceea linistita m-a cuprins si pe mine atunci cand am deschis albumul si am vazut crampee
din zambetele tale...
Strabateam infrigurata albumul, ma bucuram de fiecare nou zambet .
Pe pagina unu trona politicos primul suras, cel pe care-l arborasei atunci cand te-am vazut prima oara, in noaptea instelata de vara.
Apoi venea unul prietenos , deschis comunicarii.
Urmatorul era unul voios .
Urmaream incantata evolutia surasului tau.
Erau unele pe care le descifram greu, sau ma inselam...
Undeva, pe la mijloc, a aparut un capitol nepotrivit. Surasul devenise hoinar.
Mai era unul sarcastic, unul absent...
Se lumina apoi iar, intr-o armonie greu de egalat.
Isi lua ragaz spre a se revigora si..se colora apoi iar ,special, ca in experimentele
cromatice ale impresionistilor.
Chiar si atunci cand nu era prezent, doar insinuat, reusea sa transmita simtaminte.
Nu mai puteam trece mai departe, trebuia sa corectez aceasta alcatuire !
M-am intors la paginile cu surasurile nepotrivite si ,fara a le mai privi, am luat lipiciul si le-am zidit in nefiinta. Acum era bine ! Ce nu se vede, nu exista !
Fapta mea buna a fost curand rasplatita, a venit si surasul acela luminos, prevestitor de schimbare, ca o natura statica semnata Cezanne. M-as fi cantonat fericita pe surasul din pagina aceea, dar sunt curioasa..vreau sa vad ce mai urmeaza.
Ritmicitatea celor voioase a crescut si a adus surasul simbol, efigia zeitatii din sufletul meu...
Ma bucuram si asteptam reprezentarea completa.
Surad bucuroasa sa simt ca ne-am armonizat.
Si mai vad contrastul puternic dintre lumina din noi si umbra de afara...
Surasul comun, cumva ratacit in cuvinte, se instala in inima mea, controlandu-mi destinul...